În această scurtă trecere în revistă, bazată pe imagini, îmi propun să prezint starea curentă a unor sculpturi ce se găsesc pe litoralul românesc, datând din diferite perioade istorice. Voi marca astfel o fază a unei cercetări de teren aflată în plină desfășurare. Punctul meu de vedere este cel al unui artist, sculptor ca formare, ce lucrează cu instalații și artă ecologică și care din acest motiv este interesat de fenomenul locuiriicât și de cotidianitate și diferitele regimuri ale spațiului. De la început trebuie remarcat faptul că prezența sculpturilor sau a monumentelor pe domeniul public creează un context cu totul diferit de acela al muzeului sau al galeriei. O întrebare pe care mi-am pus-o în călătoriile făcute pe litoral, pe urmele sculpturilor existente, a fost dacă simpla fotografiere a acestora este de ajuns pentru salvarea lor sau măcar pentru conservarea unei urme a lor?
În ceea ce privește zona pe care mi-am propus să o investighez, ea reia punctele de interes ale proiectului Arhivele Litoralului. Amintesc pe scurt că în epoca antebelică și în perioada dintre cele două războaie mondiale, pe litoralul românesc se găseau trei stațiuni cu deschidere la Marea Neagră. Prima dintre ele, înființată în 1889, a fost Băile Movilă (Eforie Sud, punct nodal al proiectului nostru de cercetare), urmată de Eforie (Eforie Nord) și de Mamaia.
Monumentul Ioan I. Movilă
Una dintre primele sculpturi apărute pe litoralul românesc este Statuia lui Ioan Movilă, realizată de sculptorul Teodor Burcă (1889 -1950). Absolvent al Şcolii de Arte şi Meserii din Craiova şi al Şcolii Naţ̦ionalĕ de Arte Frumoase din Bucureşți, împreună cu Dimitrie Paciurea, între anii 1907–1910. Comisionat de urmașii lui Ioan Movilă monumentul dedicat lui Ion I. Movilă a fost inaugurat pe 29 august 1926 pentru a-l cinsti pe cel care, în anul 1899, pusese bazele primei stațiuni de pe litoral, „Băile Movilă-Techirghiol“, devenită ulterior Carmen Sylva, Vasile Roaită, astăzi cunoscută ca Eforie Sud.
De-a lungul timpului, statuia a suferit schimbări atât de natură estetică cât și din perspectiva poziționării în spațiul public. Amplasat inițial pe promenada orașului, apoi, după prăbușirea falezei, depozitat timp de peste 15 ani în curtea Primăriei Eforie, monumentul a fost în final instalat în zona centrală a orașului, în mijlocul parcului Movilă, în fața hotelului cu același nume. Analiza fotografiilor de epocă și a situației actuale dezvăluie că, în prezent, soclul este total diferit față de cel inițial, mișcarea mâinii este și ea diferită, iar fizionomia personajului este cu totul alta.
Medalia Stațiunii Balneare Movilă-Techirghiol.
Sculptorul Teodor Burcă este și autorul medaliei orașului Movilă Techirghiol realizată la data de 20 septembrie 1924 pentru a marca 25 de ani de benefică existenţă a noii stațiuni balneoclimaterice.
Perioada Socialistă și noua estetică în arta de for public (1945-1989)
Folosită în scop propagandistic și de diseminare a unor ideologii, arta de for public în perioada socialistă este strâns legată de anumite reguli, teme, direcții și decizii de partid. Muncitorii, poporul, egalitatea, familia și tradiția sunt doar câteva dintre temele abordate în arta perioadei. Arhitectul litoralului, Cezar Lăzărescu, a conceput de la zero câteva viitoare locuri de petrecere a timpului liber, pentru noile categorii de public. Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Olimp și Cap Aurora sunt stațiuni ce au atras, de-a lungul anilor, milioane de turiști atât români și străini. Vechile stațiuni din perioada interbelică au fost restructurate din punct de vedere arhitectonic și urbanistic și astfel, printre vilele specifice începutului de secol XX, au apărut clădiri realizate în stilul clasic socialist-modernist și brutalist. Unele imobile au fost mutilate și “modernizate” din dorința de a distruge vechile ideologii și vechea estetică, iar, în anumite cazuri, unele construcții monumentale precum Băile Movilă au fost demolate pentru a face loc noilor dezvoltări urbane.
Sculptura Dialog cu floarea
Ioana Kassargian realizează în 1964 sculptura din bronz cu titlu “Dialog cu floarea”, prima sculptură monumentală din stațiunea Eforie Nord. În prezent, sculptura se află într-o stare bună de conservare și poartă titlul “Fata cu floarea”, numele atribuit de autoritatea locală.
Sculptura Neptun
Silvia Radu realizează în anul 1971 lucrarea cu titlul ”Neptun”. Sculptura realizată din marmură de Rușchița este localizată în stațiunea omonimă. În prezent, sculptura se află într-o stare bună de conservare, este expusă și pusă în valoare.
Taberele de creație din Costinești și istoria orașului
Istoria propriu-zisă a așezării Costinești începe la sfârșitul secolului al XIX-lea, atunci când, pe moșia pe care generalul Emil Costinescu o deținea în zonă, sunt aduși locuitori de origine germană care ridică pe pământul de la malul mării 48 de gospodării. O mare parte dintre aceștia vor părăsi regiunea în anul 1940, emigrând definitiv în Germania. Satul este ocupat de locuitori români care continuă dezvoltarea așezării. În anul 1949, odată cu amenajarea unei tabere pentru elevi în zona lacului Costinești, se pun bazele stațiunii, aceasta devenind ulterior cunoscută ca stațiunea tineretului. Tabăra Internaţională pentru Tineret de la Costineşti a avut loc între anii 1970-1976 și reprezintă cel mai complex program de decorare cu lucrări de artă publică de pe litoralul românesc. Fiind parţial liberi de controlul politic, tineri artişti au realizat un ansamblu sculptural funcţional care a depăşit vechea estetică a realismului socialist. Printre artiştii tineri, dar deja consacraţi, îi amintim pe: Marius Cilievici, Eugen Patraş, Ioana Kassargian, Anton Eberwein, Lia Szasz, Ion Condiescu, Wilhelm Fabini, George Apostu, Marin Gherasim, Silvia Radu, etc.
Lucrările din Costineşti au și rol funcțional nu doar pur estetic, unele servind că locuri de socializare sau locuri în care te puteai adăposti de soare sau vânt. Materialele predominant folosite pentru realizarea sculpturilor au fost betonul și metalul, dar au existat și lucrări realizate din ceramică, care au fost distruse sau furate de-a lungul timpului.
Lucrarea Ansamblu Ambiental
La începutul anilor ’70, Ion Condiescu realizează, din piatră, ansamblul monumental de la Costineşti. Inițial, compoziția sculpturală a fost amplasată pe o platformă la malul mării și urmărea cu atenție relația de volumetrie dintre elemente dar și cea cu spațiul înconjurător, creând astfel un cadru spectaculos ce punea în valoare cele șapte părți componente ale ansamblului.
Poziția inițială a ansamblului sculptural a fost schimbată și o parte importantă a compoziției a dispărut. Elementele rămase sunt vandalizate cu diferite mesaje precum: “Poarta Sărutului Costinești”, iar autoritatea locală este total dezinteresată de soarta acestui patrimoniu cultural material.
Sculptura Ambient
În anul 1973, Silvia Radu realizează în cadrul taberei de sculptură de la Costinești lucrarea „Ambient” folosind structuri de beton armat. Lucrarea nu urmărește agenda partidului și poate fi considerată o compoziție abstractă, artista urmărind exclusiv relația dintre planuri și jocul de lumină-umbră ce se naște în funcție de poziția soarelui. În prima fotografie se poate observa lucrarea în prim plan, lucru imposibil de observat în prezent.
Astăzi, fostul ansamblu sculptural este lăsat în paragină de către autoritățile locale din Costinești, ba mai mult, după cum se poate observa în fotografii, acesta pare să fie un impediment în dezvoltarea urbanistică haotică locală. Ansamblul este mascat de două noi construcții specifice comerțului sezonier, ridicate pe domeniul public, cu acordul asumat al autorităților locale.
Sculptura Steag
Tot la Costineşti, în cadrul programului de promovare a artei vizuale iniţiat de arhitectul Ion Mircea Enescu, artistul Eberwein Anton realizează în 1972 lucrarea “Steag”, o sculptură eoliană aşezată pe malul mării. Lucrarea este realizata din metal și beton armat și reprezintă o coloană încununată de o formă neregulată organică. În prezent, după mai bine de 50 de ani de intemperii și fără nicio îngrijire de-a lungul timpului, sculptura se află încă în poziția inițială dar este într-o stare precară, necesitând restaurare totală.
Sculpturile Fructul Soarelui și Fluturi
În timpul taberelor desfășurate la Costinești în anul 1971, celebrul sculptor român George Apostu a creat două opere monumentale. Prima dintre ele, “Fluturi,” turnată în bronz, a avut un destin incert, fiind distrusă sau furată. Cealaltă, “Fructul Soarelui” nu doar că este ignorată de autoritățile locale și naționale, dar este chiar agresată și batjocorită, fiind folosită în ultimii 15 ani drept stâlp pentru susținerea unor cabluri electrice, după cum se poate observa în fotografii. Există două replici după ”Fructul Soarelui”, aflate la Galați și în Japonia.
Sculptura Obelisc
Cea mai cunoscută sculptură din Costinești poartă denumirea de „Obelisc“ și a fost realizată de artistul Wilhelm Demeter. Inaugurată în anul 1972, ea s-a numit iniţial „Semnal de Tabără“. Lucrarea, realizată din beton armat, avea o înălțime de 12 metri și a fost amplasată în zona centrală a stațiunii, chiar pe plajă. După ce în anul 2005 lucrarea a fost distrusă de inundaţii, autorităţile au hotărât să ridice un nou Obelisc, de data acesta mai solid şi mai impunător. Având o înălţime de 18.5 metri, cu 6.5 metri mai înaltă decât sculptura inițială, noul obelisc a fost realizat după schițele aceluiași sculptor. Din păcate, restul lucrărilor realizate în cadrul Taberelor de sculptură, nu au avut aceeași soartă fericită și sunt ignorate, deși sunt la fel de importante pentru istoria orașului, a sculpturii de for public și a artei românești.
Alte lucrări prezente pe litoral ale artistului Wilhelm Demeter sunt: Pește (bronz, 1972, Acvariul din Constanţa), Mozaic (marmură colorată şi beton alb, 1996 – 1997, Năvodari), Arc peste timp (sculptură cinetică din marmură, inox, 1998, Parcul Primăriei din Constanţa ) și decoraţii exterioare ( pe fațadele unor hoteluri din Mamaia, Neptun și Saturn).
BIBLIOGRAFIE
Odobescu, Tatiana, Statui și compoziții sculpturale din Municipiul Mangalia, Complexul Cultural “Callatis”
Simion, Gavrilă (coord.), Lulay Rotarescu, Anca (redactor responsabil), Grigoriu, Georgeta (fotograf), Braun, R. (fotograf) Ioana Kassargian – in memoriam, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Tulcea: Editura: Tenis Club Sen, 1997
Vlasiu, Ioana (coord.), Dicţionarul sculptorilor din România: secolele XIX-XX, Institutul de Istoria Artei “George Oprescu”Bu, cureşti: Editura Academiei Române, 2011, Vol. 1.: Literele A – G.
Vlasiu, Ioana (coord.), Dicţionarul sculptorilor din România: secolele XIX-XX, Institutul de Istoria Artei “George Oprescu”Bucureşti: Editura Academiei Române, 2012 , Vol. 2.: Literele H – Z
Victor Nicolai, Minodora Nicolai, Orașul reginei: monografie în imagini a orașului Eforie Sud, Editura Ex Ponto, Constanța, 2018
https://artexit.ro
https://www.modernism.ro
http://taberedesculptura.mnac.ro
http://www.arhiva-brezianu.ro
http://www.sculpture.ro
