Despre arhivele litoralului

Arhivele Litoralului – o ISTORIE caldă și personală

Cea mai veche stațiune de la Marea Neagră, Eforie Sud, în trecut denumită Carmen Sylva, lua naștere la finalul secolului XIX, la inițiativa lui Ioan I. Movilă, descendent al unei importante familii moldovene, doctor în Drept, procuror și judecător, președinte al Tribunalului Galați, deputat și prefect al județului Brăila. Cu sprijinul unor pricepuți arhitecți ai vremii, acesta a conceput un plan urbanistic menit să asigure dezvoltarea continuă a unui centru balnear, relevant la nivel european.

Stațiunea deținea hoteluri, grădini publice, parcuri, restaurante și chiar un cazino pe apă și o sală de teatru funcțională încă din 1920. De promisiunile acelor vremuri amintesc cele câteva case elegante, pierdute către faleza abruptă, sau poate silueta – acum ajustată neglijent – a Hotelului „Popovici“, construit între 1903 și 1906, una dintre clădirile impozante ale vremii, evocată de Mircea Eliade sau Camil Petrescu.

Ioan Movilă își inaugura proiectul, la 20 septembrie 1899, sub numele de stațiunea Movilă – Techirghiol. Timpul avea însă să șteargă treptat amintirea acestei legende. Demolarea în perioada socialistă a clădirii Băilor Movilă, construită în 1902, a creat un precedent periculos. În oraș au fost demolate apoi, rând pe rând, zeci de case interbelice în timp ce altele au fost mutilate arhitectural, pierzându-și identitatea. Ultimele trei decade au așternut o liniște apăsătoare, nedreaptă, peste mica stațiune de la Marea Neagră, pe care nici măcar serbările estivale și excesele consumiste, derulate în așezările vecine, nu mai reușeau să o tulbure.

Și-a propus să schimbe acest parcurs un grup de cunoscuți artiști care lucrează cu arhive de imagini și sunet, specialiști din domeniul arhivelor fotografice cu prestigiu național și internațional, antropologi, biologi specializați în flora endemică. Împreună cu comunitatea locală, aceștia își propun să reconstituie memoria, cultura și imaginea unei stațiuni abandonate, construind o alternativă a istoriei oficiale – o poveste a litoralului caldă și personală, bazată pe amintiri, fotografii de familie, artefacte găsite și reinterpretate. Arhivele Litoralului – o ISTORIE caldă și personală

Alternativă a istoriei oficiale

Arhivele litoralului, proiect demarat în vara anului 2022, include, pe lângă o cercetare susținută a documentelor și a fotografiilor cu valoare istorică din spațiul litoralului românesc, o serie de simpozioane, expoziții, întâlniri cu membri activi ai scenei artelor vizuale și ai lumii academice. Cercetarea pornită din zona orașului Eforie Sud s-a extins spre satul Doi Mai și orașul Constanța, urmând ca în viitor să cuprindă cât mai multe localități de pe litoralul românesc și să stabilească legături internaționale în arealul Mării Negre.

Derulat de asociația Forumul Artelor Vizuale (F.A.V.), cu o bogată experiență în coordonarea evenimentelor culturale și interes real pentru istoria locului, acest proiect are ca idee centrală redefinirea practicii artistice ca proces colaborativ de cercetare continuă, capabil să ofere resurse utile în domeniul științelor umane. Condiția artistului vizual este astfel influențată de simbioza artei cu disciplinele umaniste, de interesul cercetării artistice pentru mediu, pentru spectrul socio-politic, pentru educația tinerelor generații.

Un prim pas în acest demers a fost identificarea și digitizarea unui număr semnificativ de colecții de fotografii și cărți poștale, documente personale, obiecte și materiale documentare legate de băile de soare, aer și nămol, de moravurile și poveștile vechilor stațiuni, artefacte recuperate din arhive personale, vernaculare sau instituționale. Acestea au fost reunite într-o arhivă de imagine, înregistrări audio și obiecte, care va cartografia dezvoltarea litoralului de la finele secolului al XIX-lea până în perioada comunistă și postcomunistă și va funcționa în primul rând ca instrument cultural și educațional dedicat specialiștilor și publicului larg. Arhiva își propune să aibă un rol de hub de comunicare al comunității locale de colecționari privați și organizații culturale cu specialiști naționali și internaționali din domeniul digitizării, managementului și promovării artistice a arhivelor. Pornind de la aceste documente, artiști invitați vor produce lucrări în măsură să-și revendice rolul de alternativă a istoriei oficiale.

Peste 1.000 de fotografii și cărți poștale în colecțiile F.A.V, Familia Movilă, Victor Nicolai și alte surse private

Colecții de fotografii, cărți poștale, broșuri și materiale de promovare, tratate pe teme balneare, cu potențial social și documentar de cartografiere a zonei, vor fi însoțite de poveștile unor cunoscători ai vieții pe litoral, mărturii care recompun o succesiune de epoci, cu nuanțe și tonalități afective. Operația de digitalizare a colecțiilor, coordonată de antropologul și specialistul în arhive Cristina Irian, presupune analizarea și ordonarea materialelor pe macro categorii, stabilire tipuri metadata culese, clasificare spațio-temporală și după cuvinte cheie, publicarea informațiilor pe site-ul proiectului. Acest demers implică fotografierea obiectelor originale și digitizarea față-verso pentru fotografii, cărți poștale și materiale documentare.

Procesul pornește de la câteva colecții deja cunoscute, printre care cea deținută de Asociația F.A.V și colecția familiei Movilă, care vizează orașele Eforie Sud și Nord și reunește în jur de 1.000 de fotografii și cărți poștale, sute de obiecte vechi și materiale documentare legate de proprietățile curative ale lacului Techirghiol, de funcționarea băilor de soare, aer și nămol, de sanatoriul din oraș, informații despre comportamentul recomandat la băi sau despre costumul adecvat în epocă. O altă resursă importantă este ampla colecție „Victor Nicolai“, dedicată întregului litoral, care numără fotografii și cărți poștale, obiecte vechi și materiale documentare.

În anul 2023 au fost identificate și prezentate alte două arhive fotografice private de pe litoralul Mării Negre cu imagini din prima jumătate a sec. XX și din perioada comunistă deținute de fotograful Ionut Macri. De asemenea, s-au stabilit contacte cu arhiva Bibliotecii Județene Constanța prin intermediul dnei muzeograf Corina Apostoleanu și a fost facilitat accesul către diferite documente din presa vremii. Dna Annemarie Czernak, reprezentanta etnicilor germani din Dobrogea a prezentat o colecție foto și de documente legată de activitatea acestei minorități. Dna Iulia Pană, doctorand CESI, a prezentat o cercetare vizuală și o colecție de fotografie despre minoritățile etnice din Dobrogea. Cristina Irian a prezentat alte tipuri de materiale foto din diferite perioade istorice legate de litoralul românesc precum albume foto, hărți, broșuri de prezentare adresate turiștilor străini, material foto – clișee și diapozitive din colecții private ale unor colecționari din România.

În ceea ce privește principala problemă socială adresată de acest proiect, amintim că, în ciuda potențialului lor strategic multicultural, geopolitic sau balnear, orașele de pe litoral, precum Eforie, au fost reduse vreme îndelungată la simple locuri de divertisment, deschise trei luni pe an, pustii peste iarnă, invadate pe tot timpul anului de oferte culturale incoerente și superficiale. Acestea sunt locuri în care educația tinerilor și consumul de cultură al adulților rămân precare, deoarece muzeele sunt rare, bibliotecile inexistente, în timp ce oferta culturală, chiar și pe timp de vară, rămâne dominată de concerte și spectacole umoristice de slabă calitate.

După cum remarcă antropologul Cristina Irian, lipsa muzeelor dedicate materialului fotografic și a interesului pentru conservarea documentelor fotografice este, de fapt, o problemă națională. În România, comparativ cu alte state europene (și nu doar state vestice), interesul și grija pentru prezervarea acestui tip de materiale sunt, din păcate, scăzute. Numeroase documente de tip imagine existente nu sunt însoțite de minime informații de identificare, iar odată cu trecerea timpului probabilitatea de a le cataloga scade drastic. În procesul de migrație a persoanelor și schimbării de generații, în procese instituționale de privatizare, cele mai multe colecții fotografice ce au aparținut persoanelor și instituțiilor s-au pierdut sau au fost distruse, neexistând interes pentru a le păstra sau tranzacționa, în lipsa unei valori de piață. De asemenea, România, o țară de dimensiuni relativ mari în Europa, nu deține în acest moment un muzeu al fotografiei și nu există nici vreo inițiativă de constituire a unui Muzeu Virtual Subiectiv al Comunităților, după modelul altor țări europene. Putem însă semnala existența câtorva inițiative ale unor instituții precum MNȚR și asociații din domeniul culturii precum Salonul de Proiecte, Arhiva Minerva, Arhiva de Fotografie, Azopan, care atrag atenția asupra necesității conservării și digitalizării acestui tip de patrimoniu prin propriul exemplu, colecțiile și arhivele pe care le reprezintă și promovează în spațiul fizic și digital. Totodată, dosarul Revistei ARTA dedicat arhivelor artistice, pe care l-a coordonat Raluca Oancea, directorul de proiect Arhivele Litoralului, în octombrie 2021, demonstrează că în arta contemporană autohtonă există o nișă tot mai consistentă de artiști care lucrează cu arhive, baze de date sau colecții de imagini.

Ateliere și simpozioane pe litoral, dar și în marile orașe din România

Considerăm că proiectul are, pe termen lung, obiectivul de a substitui lipsa unui Muzeu al litoralului care să poată atesta importanța economico-socială, culturală, militară, identitatea unică și valorile acestei zone. Va fi vorba despre un muzeu subiectiv virtual ce are ca punct de plecare omul și reconsiderarea istoriei personale a fiecărui individ. Această arhivă va constitui, în acord cu gândirea unor filosofi și teoreticieni ai arhivelor ca Michel Foucault sau Hal Foster, o istorie subiectivă, o alternativă la narațiunile oficiale, dar și un mod de relaționare pentru comunitățile din zonă.

În perioada 2022-2023 s-au organizat ateliere și simpozioane la Eforie Sud, București și Constanța şi, în paralel, prezentări ale acestor colecții în centre culturale precum București, Cluj, Iași, în scopul de a se livra un spațiu de dialog util atât artiștilor, cât și teoreticienilor și specialiștilor din domeniile antropologiei, istoriei, patrimoniului, memoriei recente, dar și comunităților din zona litoralului românesc.

Acești specialiști au interacționat și vor continua să interacționeze în vederea livrării unor politici de bune practici destinate deținătorilor de arhive încă neexploatate. Se acordă sprijin în digitizare, indexare și expunere media în portalul constituit în scopul conservării și promovării resurselor culturale zonale ca parte a memoriei sociale colective. Se vor urmări deschiderea dialogului intercomunitar, reconsiderarea istoriilor personale ca bază a cunoașterii, afirmării și a educației civice și culturale, activități cu impact în sporirea stimei de sine, în asigurarea sănătății comunităților de pe litoral.

Proiectul Arhivele litoralului reunește teoreticieni ai arhivelor artistice, precum Cristian Nae și Raluca Oancea, artiști și specialiști care lucrează cu arhive cunoscute, de la Arhiva Muzeului Țăranului Român sau Arhiva fotografică Minerva de la Cluj, la Colecția de imagini Mihai Oroveanu, la proiectul RoArchive sau Arhiva de Artă Contemporană creată de Lia Perjovschi. Alături de aceste exemple de bune practici în domeniul digitizării și organizării datelor și al activării artistice, în cadrul proiectului vor fi prezentate cercetări dedicate artei și litoralului, precum cercetarea doctorală a Iulianei Dumitru, care vizează localitățile Vama Veche și 2 Mai. Printre cunoscătorii habitatului cultural specific litoralului îi amintim pe Cristian Emil Ghiță și Alexandra Dumitrescu (Asociația F.A.V.), Iulia Pană (Centrul Cultural „Teodor Th Burada”, Constanța), Victor Nicolai, colecționar local și autor al cărților Orașul reginei (Editura Ex Ponto, Constanța 2018), Magia lacului vărgat (Editura Fundației Andrei Șaguna, Constanța 2016), în prezent implicat în publicarea unei a treia lucrări despre istoria localităţii Eforie Nord.

Echipa de cercetare reunește profesori universitari de arte vizuale, estetică, fotografie, comunicare din București, Cluj și Iași, angajați în cadrul Universității Naționale de Arte din București (Raluca Oancea, Raluca Paraschiv, Iosif Kiraly), UNATC București (Ana Szel), Universității de Arte „George Enescu“ din Iași (Matei Bejenaru, Cristian Nae, Cătălin Gheorghe, Cristina Moraru), Universității de Arte și Design din Cluj (Răzvan Anton), alături de specialiști în arhivarea fotografiei și a înregistrărilor sonore din cadrul Muzeului Țăranului Român (Iuliana Dumitru), Bibliotecii Naționale și Arhivei Mihai Oroveanu (Adriana Dumitran), Institutului Național al Patrimoniului (Daniela Mihai), antropologi specializați în digitalizarea arhivelor și practici comunitare (Cristina Irian, antropolog și doctor UNARTE), arhitecți (Costin Gheorghe) specialiști din domeniul patrimoniului, biologiei și ecologiei.

Comunicarea internațională este asigurată de cadre academice precum Irina Botea Bucan, doctorand Goldsmith College, profesor la Columbia University, Kopacz Kund, cadru didactic la Universitatea Catolică Eszterházy Károly UCEK, Cristian Nae, curator al pavilionului României la Bienala de la Veneția, 2019, dar și de Emil Ghiță, fost manager cultural în cadrul Centrului Ceh din București, care în 2021, prin Asociaţia F.A.V., a pus bazele proiectului Eforie Colorat – Grădina Cinemascop, un proiect cu zece parteneri internaționali.