Zoom Out /Zoom In | posibile introduceri în Arhiva Asociatiei Forumul Artelor Vizuale (FAV)
Pornind de la afirmația lui M.I. Pascu, din avancronica publicată în aprilie 1972 în revista România Pitorească: „marea nu are anotimpuri, are ore, și fiecare din orele ei este altfel, și, fie din curiozitate, fie pentru că le iubim, este firesc să le cunoaștem pe toate”, putem conchide la rândul nostru că o arhivă fotografică de la malul mării, așa cum este Arhiva FAV, cuprinde, nu generale anotimpuri, cât o multitudine concretă de timpuri (personale, istorice), care sunt mereu altfel, dar pe care, fie din curiozitate, fie pentru că le iubim, este firesc să le cunoaștem.
Zoom out
O serie de inovații tehnologice, începând cu fotografia, dezvoltată în tandem cu o activitate modernă: turismul (Sontag, 1977, 9-10), au deschis drumul unei noi industrii media, a cărții poștale ilustrate. Cartea poștală, la rândul ei asociată cu ideea de călătorie (Cure, 2018, 40), a extras parțial comunicarea în scris din forma sa privată, epistolară și a expus-o, alături de imagine, în văzul lumii.
Arhiva FAV cuprinde peste 1000 de imagini – fotografii și cărți poștale, majoritatea circulate, fragmente de viață surprinse de diferite categorii de fotografi – amatori sau profesioniști, localnici sau turiști. Imaginile datează atât din prima parte a secolului XX, preponderent din „stațiunea balneară Movila Techirghiol […] cu un aer bine ozonificat […] panorama pitorească și numeroși vizitatori” (Curentul, iulie 1931, nr. 1242), cât și din a doua parte a secolului XX, din „marea vacanță la mare” „unde vara începe în mai și se sfârșește în octombrie”(România Pitorească, aprilie 1972, nr.4). Nucleul arhivei îl constituie colecția de fotografii și documente a familiei Movilă, în special obiecte provenite de la Elena Movilă (Candiani/Thoma) și fiica acesteia, Ivonne (c.1870-c.1970). Aceste imagini permit privitorului să facă o micro incursiune în sfera practicilor de fotografiere disponibile mai ales claselor sociale dominante din România la începutul secolului trecut. Din același nucleu fac parte o amplă colecție de fotografii vernaculare din sfera home mode și tourist photography (Chalfen, 2008) cât și o serie de cărți poștale de pe litoralul Mării Negre din, astăzi cunoscutele, Eforie Sud[1], Eforie Nord, dar și din Constanța și Mamaia (c.1900- c.1990), realizate la comandă de fotografi profesioniști. De asemenea, arhiva include un corp solid de cărți poștale ilustrate ce prezintă stațiuni turistice de pe litoralul românesc, construite în anii 1970, cum ar fi „olimpiana colecție din nordul Mangaliei: Saturn Venus Jupiter Neptun” sau stațiuni dedicate tineretului, pionierilor și școlarilor, precum Costinești, Năvodari, dar și 2 Mai, mica localitate balneoclimaterică „cu cazare la localnici”, așa cum sunt evocate în revista România Pitorească.
Cărțile poștale ilustrate, precum cele care aparțin arhivei FAV, unele tipărite chiar în prima parte a secolului XX, au fost realizate pentru a promova discursuri vizuale pe diferite teme, constituidu-se în surse de informare despre natură și societate. Mai mult decât atât, cărțile poștale cu imagini de pe litoralul românesc din perioada 1948-1989 au contribuit la construcția unor narațiuni conectate la discursul politic al epocii promovând, ca și alte ilustrate produse de instituțiile statului, o serie de simboluri (ex. simboluri politice, împliniri de ordin economic, schimbări la nivel de societate) (Ilovan, 2019). Așadar, prin intermediul acestei arhive ne aflăm în fața unui corp de material vizual concentrat pe un spațiu geografic bine definit fizic și totodată simbolic, care a fost produs pe durata unui secol, de diferite categorii de persoane și organizații, supus fiind unor variate reguli și interdicții sociale (Chalfen, 2008), stocat, circulat, devenit mai apoi colecționabil. În timp, materialul vizual în formatul său fizic s-a „sedimentat” în spațiul colecțiilor din arhivă, fotografiile și-au creat propriul loc și discurs, devenind „obiecte culturale cu drepturi de sine stătătoare” cu caracter performativ imprimat de traiectoriile inscripționate în și pe ele (Edwards, 2001, 28-29). The digital turn a făcut posibilă transformarea materialului vizual în format fizic, într-unul digital, un corp de pixeli, care prin propriile extensii deep resolution și prin metadate, destabilizează o ordine anterioară a lucrurilor, actului privirii adăugându-i-se atingerea digitală bazată pe proceduri recrente de zoom (Carpo, 2017, 81).
[1] Eforie Sud este prima stațiune de pe litoralul românesc, înființată de Ioan Movilă. Aceasta a purtat pe rând numele Băile Techirghiol-Movilă, Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă, apoi din 1929 numele Carmen Sylva. Din 1948, stațiunea a devenit Vasile Roaită, iar din 1962 s-a numit Eforie Sud.
Zoom out
Atunci când ne propunem să citim, să studiem o fotografie, fie în format fizic, fie digital, avem în vedere faptul că aceasta reprezintă atât un artefact simbolic, vizibil și încărcat de sensuri, ce produc consecințe, cât și unul încărcat de istorie, memoria obiectului pe care îl reprezintă și a ceea ce prezintă sub formă de imagine. În acest sens, fotografia poate fi apreciată și studiată atât ca obiect cât și ca imagine. (Pieroni, 2020, 27)
Materialul digitalizat al arhivei fotografice poate interesa în această perspectivă, atât publicul larg, care se poate conecta sau reconecta la timpuri și spații conținute de baza de date a arhivei, cât și categorii de cercetători, utilizatori specializați (Conway, 2011, Radice, 2013). Conform teoriei avansate de Paul Conway și Ricardo Punzalan (2011, 63-97), practicile de utilizare a unei colecții/arhive digitale de fotografie pot fi încadrate în trei moduri vizuale sau combinații ale acestora: discovery, storytelling, landscaping.
Varianta discovery , care presupune accesul la un material digitalizat la rezoluție mare, permite unui utilizator să extragă informații vizuale din obiectele digitale, observații care ar fi fost greu observabile sau reperabile prin simpla examinare a fotografiile în format fizic.
Ce descoperim în baza de date a arhivei FAV aplicând această grilă? Dacă mărim imaginea digitală a unei fotografii din anii 1920, avem acces la detalii greu de distins cu ochiul liber. De pildă, pe marginea unei terase de la Malul Mării se întrevăd oameni care nu par a fi veniți în vilegiatură – femeie cu batic și bărbați cu căciulă și haine tradiționale, care privesc spectacolul estival de pe margine, dar și un fotograf ambulant în căutare de clienți. (fig.1). Dacă ne uităm în detaliu la cărți poștale din anii 1970-1980, este posibil să găsim informații vizuale ce vorbesc, spre exemplu, despre tipuri de turiști și acces la bunuri și servicii pe litoral, cum ar fi imaginile cu un cuplu și mașina cu număr de București, cazați la cort și cu magazinul „SHOP” cu bunuri cu plata în valută destinate exclusiv turiștilor străini.(fig. 2) În modul storytelling, care presupune accesul la un material digitalizat cu minime intervenții postprocesare și însoțit de metadate care validează informația vizuală, utilizatorul poate folosi obiectele digitale ca piese ale unui puzzle care spune o poveste în imagini sau vine în completarea unui text documentar. Pentru exemplificare, alegem două surse de imagine din arhiva FAV, colecția de fotografie de familie Movilă cu tineri din familie la malul mării și o carte poștală cu plaja Movilă, din anii 1920, unde fiul lui Ion Movilă, Sever, se ocupă de dezvoltarea afacerii familiei. Cu ajutorul unei serii de fotografii, cărți poștale din arhivă și a unor nume de fotografi pe care îi regăsim pe spatele acestora, indexați în baza de date, (precum M. Vesa care, așa cum afirma Ilustrațiunea Română din iulie 1929, cerceta cu „ochi de vulpe” plaja Movilă), putem documenta, de exemplu, aspecte legate de viața petrecută de vilegiaturiști și localnici pe această plajă și modul în care era promovată. (fig. 3)
Pentru utilizatorul care folosește modul de cercetare landscaping, obiectul digital devine o fereastră spre un spațiu și un timp istoric, interesul fiind canalizat spre contextul fotografiei, a unor secvențe de fotografii, metadate asociate sau fișe de obiect. În acest mod de lucru, materialul digital este utilizat ca punct de plecare pentru cercetări de arhivă care au în vedere contextul social sau metodele de lucru ale fotografilor. În arhiva FAV am descoperit o serie de fotografii de familie, vernaculare și cărți poștale care prezintă imagini fotografiate la circa 30 de ani diferență unele de altele, ale unor femei aflate pe aceeași plajă, ținând în mână o umbrelă, același gest căpătând în timp diferite semnificații. Materialul digitalizat și metadatele asociate pot fi astfel utilizate pentru a studia, de pildă, practici de reprezentare a corpului feminin pe aceeași plajă, de-a lungul timpului.
În loc de concluzii, așa cum ne atrage atenția Pieroni (2020), studiul obiectului fotografie, în forma sa fizică sau digitală, poate fi o plăcere adesea tulburătoare pentru un cercetător, dată de intuirea sensurilor care se întrevăd printre informații acumulate, ascunse în fragmente de fotografii, care te pot face să suspectezi că poți fi chiar tu autorul fotomontajului rezultat din citirea imaginilor.
Fig 1-4 : Fotografii din arhiva Asociația Forumul Artelor Vizuale, deținător Emil Cristian Ghiță. Toate drepturile aparțin deținătorului. Imagini publicate cu acordul acestuia.
BIBLIOGRAFIE
Cărți și articole
Carpo, Mario, 2017. The Second Digital Turn, Design beyond Intelligence, Cambridge/London: MIT Press.
Chalfen, Richard, 2008. Snapshot Versions of Life. Madison: University of Wisconsin Press.
Conway, Paul, Ricardo Punzalan, 2011. „Fields of Vision: Toward a New Theory of Visual Literacy for Digitized Archival Photographs” în Archivaria, 71, 63-97.
Cure, Monica, 2018. Picturing the Postcard. A New Media Crisis at the Turn of the Century, Minneapolis/London: University of Minnesota Press.
Edwards, Elizabeth, 2001. Raw Histories: Photographs, Anthropology and Museums, Berg: Oxford.
Ilovan, Oana-Ramona, 2019. „Visual Imagery and Propaganda during Communist Romania (1948–1989): Picture Postcards as a Tool, in: Connections.” A Journal for Historians and Area Specialists, <www.connections.clio-online.net/article/id/fda-133261>
Pieroni, Augusto , 2020. Leggere la fotografia. Osservazione e analisi delle immagini fotografiche, Roma: Edizioni EDUP.
SONTAG, Susan, 1977. On Photography, New York: Delta Books.
RADICE, Sara, 2013. „Patrimonio culturale digitale: visitatori, utenti, partecipanti – Digital Cultural Heritage: Visitors, Users, Participants” în Progetto e Memoria del Temporaneo – Design and Memory of the Ephemeral, Eleonora Lupo, Raffaella Trocchianesi, ed. Milano: Mondadori Electa, 67–80.
Ziare și reviste
Curentul, iulie 1931,1931-07-14 / nr. 1242.
Ilustrațiunea Română, iulie 1929, 1919-07-25, nr 5, anul 1.
România Pitorească, aprilie 1972, 1972/ nr. 4.
